...alearga pentru inima ta... anul acesta se poarta binele...Bucharest City Marathon 2010

...toamna se instaleaza brusc...frigul, umezeala, superbele paduri ruginii de pe dealurile Caransebesului, imi amintesc ca anul acesta se scurge pe ultima suta de metrii...si vine iubia mea iarna...anul acesta coincide cu unele dintre cele mai frumoase momente care s au petrecut in mersul vietii mele...revenirea la viata sportiva, care mi a marcat de mic copil existenta, experienta unei ierni controversate, in care am decis multe lucruri pozitive pentru mine, Hercules Marathon si toti cei din jurul acestei frumoase provocari( ...Nosu, Bruno, Seba, Gianina si Alin Tanase...si toti ceilalti care sunt parte in ceea ce inseamna alergarile de anduranta montana din romania), revenirea langa Prof, acum si in calitate de antrenor...asta datorita in mare parte lui, pentru insistenta pe care a avut o in a mi lua si a II a specializare, ca antrenor de atletism...dorinta lui e una superba si anume  ca  alaturi de el, Marian, Iuli... sa lucram profesionist, pentru copii nostrii din Caransebes si mprejurimile Tarii Gugulanilor,  o munca de echipa in de ale alergarilor de cel mai inalt nivel...da...se scurge un an care a fost foarte darnic cu mine...dar ... io n am alergat in afara HM... nimic in afara unor 4 luni de pregatire sustinuta, in care am acumulat cei mai multi km din viata mea...in medie peste 100km / saptamana din iunie si pana acum...am rupt dealurile si muntii mei dragi de acasa si din frumoasele paduri bavareze al Augsburgului...dar Maratonul Pietrii Craiului a trecut, ce sa mai spun, Ciucas Trail Running si Bucegi 7500 sunt duse...am alergat ca un cal toata vara cu gandul la MPC si io inca n am alergat nimic, chiar si Maratonul Timisorii trece pe langa mine si ma aleg doar cu un Cros al Loteriei, exagerat de scurt, la Cluj...mult prea putin pentru ce mi am propus...mergem la Vatra Dornei, la CN de alergare montana...Prof inca vrea sa o duca pe Lili la Maratonul Bucurestiului si mi spune ca vrea sa alerg cu ea...o iau foarte in serios si chiar se nfiripa ideea si n mintea mea...sa alerg la Bucharest City Marathon, alaturi de kenieni, etiopieni, rusi, italieni, engezi si cei mai titrarti  alergatori din Romania ... toti venind pentru premiile mari si dorinta de afirmare intr un maraton intrenational bine cotat... o caciula care tre sa recunosc ca o credeam un pic cam mare pentru mine...dar ce am de pierdut...alerg cat pot de bine primii 20km sa i duc un tempo bun pentru Lili si dupa termin cursa cu ce mi a mai ramas...ganduri ganduri ganduri...ar fi ultima strigare din partea alergarilor lungi din acest an si am nevoie sa mi verific eficenta pregatirii...simt ca sunt ok, dar si putin temator, e primul an in care m am antrenat singur, "de capu meu" si ce sa zic prima data cand alerg dupa o pregatire initiala, intr o proba de maraton...destule motive de teama...dar ceva important am inteles la HM...indiferent de situatia prin care treci, trebuie sa continui... sa reusesti pana la capat...eu am lupta mea si in primul rand trebuie sa alerg si mai apoi sa trag concluzii...Lili e obosita, termina cu bine CN de alergare montana, dar Prof hotaraste ca e prea obsita sa mai alerge un maraton si mai ales ca la sfarsitul lunii urmeaza CN de cros...io decid clar... plec la Bucale sa alerg cu kenienii..."hai sa facem stafeta", spune Iuli...da, e o idee super, chiar putem face o echipa mixta in care sa alergam sub 2:30...Lili, Marius,Iuli si cu mine...dar poate sa alerge si Calin...si Popet...ar fi variante sa facem o stafeta, dar sa alerg si eu la individual...stafeta cade brusc, anul asta nu se poate...poate la anu..."si ce mergi singur?", apar vocile celorlalti...si parca mai hotarat ca niciodata, DA merg sa alreg la Bucale ...ajung chinuit la clasa a II a cu Rapidu de noapte, vagoane ca de tranvai in care nu puteai sa ti inclini nici macar un pic scaunul ba mai mult, mai era si o masa pe mijloc, ca  te bagai la locul tau prin mijloace de contorsionism...in Bucuresti stau la Calin, merg apoi in Piata Constitutiei, unde era amenajat sectorul destinat Raiffeizen Bank Bucharest City Marathon, trebuie sa mi fac validarea si sa mi iau chitul de concurs,cumpar ceva geluri si batoane...acolo am placerea si onoarea sa fac o poza cu domna Valeria Racila von Groningen, organizatoarea acestui evenimant, o fosta sportiva de marca a Romaniei, campioana olimpica la canotaj -  JO Los Angeles 1984, care alaturi de sotul ei si cei de la Ro Club Marathon, sunt motorul si sufletul BCM...ziua concursului este rece, cetoasa si umeda...ploaia s a oprit, dar umezeala persista...o dimineata autentica gri de toamna... ma simt bine, am o stare buna in care reusesc sa raman relaxat fara sa mi pierd concentrarea...vreau sa alerg bine, nu doar sa termin cursa...e prima data cand alerg un maraton cu o altfel de motivatie decat ce a terminarii cursei...Calin alearga cursa populara, eu imi iau locul in sectorul destinat celor de la maraton, individual, startul dadandu se decalat, pe probe...lume multa, la maraton in jur de 450, la semi cca 800, vreo 100 de stafete, oamenii cu dizabilitati si cursa populara unde s cei mai multi, cateva mii...zaresc scurt i multimea de pe margine pe Adi Bostan, castigatorul de la MPC, nu alearga, il salut scurt si l felicit...a avut un an super, iar intre alergatori pe Viorel Palici, cel ce a castigat HM, un alt tanar alergator foarte valoros...Start...plec incet fara sa ma imbulzesc, iar dupa cateva sute de metrii evadez in fata in spatele kenienilor, unde alerg pentru cca 5km, dupa care ei se duc in treba lor...doamne ce usor pot alerga...eu alerg bine alaturi niste fete de la semi si alti baieti de la maraton...Palici ramane n fata, alearga tare, eu imi vad de cursa mea, ma simt bine, primul tur il trec in 4'/1000m, e tare...alerg in continuare bine, cand parca dintr o dat ma ia stomacul, apar niste crampe abdominale groaznice, ba mai mult, simt ca tre sa ma opresc pentru probleme digestiva care parca nu mai putem sa le controlez...daca ma opream totul era gata, ma lupt sa depasesc momentul acela, dar pierd mult si deja am scazut cu 4'/tur, dupa 21km, dar im dispare starea de rau si revin in cursa, incerc sa recuperez cu tot  ce mai aveam in mine, agatandu ma de orice adversar din fata, luandu l ca reper in incercarea mea de a recupera...simteam ca pot mai mult, am destula energie...incep sa intru n tr o stare de transa si alerg parca  pe automat...si alerg, il ajung pe Palici, incerc sa l incurajez, trec de el si  ma distantez, trec si de Robert, un tanar alergator din lotul Romaniei de Triatlon, e clar si ei trec prin probleme...asta i maratonul...imprevizibil in orice moment...ajung din urma multi dintre ce icare ma ntrecusera pe turul doi...intru n turul trei sub 2:16, imi dau seama ca voi reusi o cursa buna, Prof spunea ca daca alerg sub 3:15 si prind primii100 e FB, eu imi doream cu ardoare sub 3 ore... Gianina a avut dreptate, tre sa ti doresti un timp cat mai bun, sa visezi cat mai sus ca sa poti ajunge sus...si fac un ultim tur in care incerc sa alerg cat mai tare, dar sa termin cursa in picioare, nu era nimeni cu mine si tre sa recunosc ca am fost prudent ca sa nu cumva sa ma blochez si sa clachez asa de aproape de un rezultat mare pentru mine...termin in picioare cursa in 3:01,31...un timp de vis..., la care cu doar catevat luni in urma doar visam...sa alerg 3 ore...mai bine cu 40' fata de anul trecut, cand am alergat la Timisoara...ce carcotas e omul...acum un an doar imi doream sa alerg in jur de 3 ore, iar acum cand am reusit sa alerg 3ore si 1 minut...in sinea mea racneam ... de ce nu a fost 2:59,59...ce este omul? ...termin euforic si multumit, totusi acest maraton, cand vad ca sun in primii 32/ general, 26 la baieti / general, al 8 - lea la +35...un maraton superb care s - a ncheiat cu un nou record al competitiei - 2:13,58...un eveniment destinat alergarii sub egida unui slogan superb ...alearga pentru inima ta...anul acesta se poarta binele...
Am alergat anul acesta in doua competitii care nu mi le am propus sa le fac, Hercules Marathon si Bucharest City Marathon...doua provocari care mi au imbogatit trecerea prin lumea minunata a alergarilor si care mi au deschis drumul spre noi provocari...urmeaza iubita mea...IARNA...

...alergand Dornele prin minunata Bucovina

Duminica 10.10.2010...o data care a marcat numeroase superstitii pe mapamond, a coincis cu editia a III-a a Finalei Campionatelor Nationale de alergare montana din Romania...Caransebesul se prezinta si anul acesta, dupa un an plin de reusite( participare la Camionatele Europene si Mondiale de alergare montana, prin Liliana Danci, legitimata la CSS Caransebes/CSM Resita), cu nadejdea obtinerii unor rezultate valorose si anul acesta...ne dorim o medalie prin Liliana Danci, la senioare si o medalie pe echipe la junioare...a fost un an greu si oboseala ne da emotii...e greu sa duci un an competitional, incepand din mai si pana in prezent, la cel mai inalt nivel...dorinta de reusita se simte in fiecare dintre noi, Profu(Cristian Dragomir), Iuli, Marian,  fetele(Lili, Stefania si Tania), ceilalti colegi din cadrul clubului... si eu marmota, toti speram sa incununam anul acesta si pe alergare montana cat mai sus...pecam la Vatra Dornei cu nadejde dar si cu emotii...trebe sa recunosc, atat eu cat si ceilalti colegi, ca am plecat cu sentimente confuze...stiam ca avem valoare prin fetele noastre, dar in acelasi timp stiam ca a fost un an extrem de greu...dar crezand in fetele noastre si in pregatirea pe care au facut o atat de bine si tenace, plecam optimisti...Vatra Dornei ne asteapta cu un aer rece, afara, dar cu ce caldura sufleteasca, din partea gazdelor noastre...! Hotel Silva(vis a vis de gara) ne asteapta si ne ofera toata ospitalitatea necesara ca sa te simti rasfatat, intr un spirit ata de natural si frumos, ca te ntrebi daca nu cumva ai aterizat in alta tara din Occident...si credeti ma ca nu exagerez...jos palaria petru toate serviciile celor de la Hotel Silva...! ...dupa lupte lungi si grele pe soselele patriei, ajunge n noapte si Profu, vine de la Bucale, pe carari doar de el stiute...dornic de aventura...schimbam cateva vorbe, bem o bere si somn...dimineata avem un antrenament usor, apoi validarile...dimineata ne asteapta rece si aspra cum nu am mai simtit o din iarna trecuta, aici chiar e frig...facem validarile si apoi impreuna cu Iuli fac o alergare pe traseul care urmau sa l alerge fete in ziua urmatoare...e acelasi traseu  pentru junioare ca anul trecut, doar pentru senioare, juniori si seniori, a fost un pic modificat...fetele fac dor o alergare de durata, usor...ziua trece linistit ca o zi autentica de toamna...incepe ploaia...vantul rece...vine ora sedintei tehnice si avem parte de o intalnire cu aproape toata echipa FRA si a autritatlor locale, care impreuna cu inimosul Cristian Prasneac, un valoros atlet al Romniei in probele de mare fond, acum motorul acestor Campionate Nationale de alergare montana,  alaturi de domnul profesor Rosca, ne ofera o seara frumoasa alaturi de ceilati colegi de club din tara...trebuie sa mentionez faptul ca am intalnit un primar si un viceprimar, de culori politice diferite care ne au dat un exemplu de conlucrare in interesul comunitatii lor...FELICITARI!!!
Dupa sedinta tehnica fac impreuna cu Iuli o alergare prin ploaia rece ca gheta, iar la sfarsit terminam cu un dus fortat din partea unui "partener de trafic" caruia impreuna cu Iuli ii uram du toti rarunchii ...  se ntelege..seara se termina cu Profu in mare forma de actor iar Lili, Tania si Stefania in mare forma alturi de Profa(Iuli)...scriem referate(Iuli), bem vin si bere(marmota si Profu), fetele(Lili, Stefania si Tania) somn la greu si printre net...adorm instantaneu dupa ce e 2-0 pentru Franta si ma trezesc dimineata cu zapada pe crestele mai inalte ce maginesc frumoasa depresiune a Dornelor...incep la micul dejun intrebarile ... o sa avem zapada pe traseu, o sa fie greu...si vine startul, eu pe traseu in zona de urcare cea mai grea, Profu la trepte sus, Iuli la Start...vin junoarele...greu, dar fetele din frunte s tari si trec urcarea super... ajung si fetele nostre, aproape de podium...Tania trage de ea la maxim, aproape ca plange de durerea care i o provoaca intensitatea urcarii...Stefania tine pasul bine in cursa si...in final ocupa medalia de bronz pe echipe, exact cum ne doream...aici pot spune: punct ochit punct lovit...au reusi fetele mici...urmeaza Lili...in ultima vreme a fost cam obosita si chiar avem emotiii...daca isi alearga valoarea fara discutie poate castiga, dar are un pas mare de trecut, oboseala acumulata si concurenta care e una foarte tare, Cristiana Frumuz si Simona Maxim...se pleaca foarte tare Cristiana ia initiativa de la inceput si reuseste o cursa castigatoare fara drept de apel...Lili lupta superb pana la sfarsit si reuseste pe finalul cursei un argint superb muncit pana la ultima picatura de energie, in fata unei valorose Simona Maxim, care a ncercat pana la sfarsit sa revina peste fata noastra...azi Lili a fost mai buna...a fost o cursa superba in care am avut o castigatoare clara, Cristiana Frumuz si o lupta superba intre Lili si Simona...FELICITARI!!! Plecam acasa fericiti si cu speranta ca in cel mai scurt timp
v om avea primul concurs de alergare mntana si in zona noastra, FRA dorind sa organizeze o competitie si la noi acasa...Profu pleaca la Bucale...noi la Caransebes...fetele adorm instantaneu in masina, iar eu cu Iuli dezbatem de zori de la Ana la Caiafa, tot drumul, iar "taurasul" nostru... se stie e cine i, se extaziaza grozav la trecerea podului de pontoane de la Alba Iulia...ajungem acasa cu bine, Profu cu bine la Bucale...se termina o competitie in care din nou oraselul nostru straluceste pe firmamentul atletismului romanesc, de data aceasta alergand Dornele prin minuata Bucovina...